Sari la conținut
Jurnal de Echilibru

Prima paginăSomn și recuperare

Cum îți alegi perna potrivită poziției în care dormi

Înălțimea potrivită a pernei se deduce din poziția în care dormi și din lățimea umărului, iar articolul arată exact cum faci calculul și cum testezi.

Echipa Jurnal de Echilibru6 min de citit

Cum îți alegi perna potrivită poziției în care dormi

Perna e obiectul din dormitor cumpărat cel mai des după criterii care nu au nicio legătură cu somnul: cât e de moale la pipăit în magazin, ce scrie pe ambalaj, cât costă. Rareori după poziția în care dormi efectiv, deși aceasta e singura variabilă care contează cu adevărat.

Rezultatul se vede dimineața, sub formă de gât înțepenit, umăr amorțit sau dureri de cap care apar constant în prima oră după trezire și trec pe parcursul zilei. Nu orice durere de gât vine de la pernă, dar perna e cea mai ieftină variabilă de eliminat din ecuație.

Un singur principiu: capul în prelungirea coloanei

Toată alegerea se reduce la o cerință. Indiferent de poziție, urechea, umărul și șoldul ar trebui să formeze aproximativ o linie dreaptă, iar gâtul să continue curbura naturală a coloanei, fără să fie împins în sus sau lăsat să cadă.

Când perna e prea înaltă, bărbia se apropie de piept și mușchii din spatele gâtului stau întinși toată noaptea. Când e prea joasă, capul cade pe spate și se întâmplă același lucru în oglindă. În ambele situații, structurile respective petrec șapte ore într-o poziție de întindere pasivă — de aici senzația de dimineață.

Perna nu susține capul, în sensul comun al cuvântului. Susține spațiul dintre cap și saltea. Cu cât spațiul acela e mai mare, cu atât perna trebuie să fie mai înaltă. Asta explică de ce aceeași pernă poate fi excelentă pentru o persoană și inutilizabilă pentru alta.

Trei poziții, trei înălțimi

Pe o parte. Poziția cea mai frecventă și cea care cere cea mai înaltă pernă, pentru că spațiul dintre ureche și saltea e egal cu lățimea umărului. Cu cât umărul e mai lat, cu atât perna trebuie să fie mai groasă și mai fermă — una moale se turtește sub greutatea capului și dispare tocmai când ai nevoie de ea. Un indiciu bun: dacă dimineața te doare umărul de dedesubt, perna e probabil prea joasă și greutatea capului se transferă acolo. Mulți dorm mai bine adăugând o pernă subțire între genunchi, care menține bazinul aliniat.

Pe spate. Distanța de umplut e mult mai mică — doar curbura cefei. Perna trebuie să fie medie spre joasă, ideal cu o zonă puțin mai ridicată sub ceafă și mai coborâtă sub cap. Aici greșeala tipică e perna mare și pufoasă, care împinge bărbia în piept. Dacă te trezești cu gura uscată sau ți se spune că sforăi mai tare pe spate, poziția capului contribuie la îngustarea căilor respiratorii.

Pe burtă. Poziția cea mai problematică pentru gât, pentru că îl obligă să stea rotit lateral toată noaptea. Dacă dormi așa, perna trebuie să fie foarte subțire sau deloc, iar o pernă adăugată sub bazin reduce arcuirea lombară. Ideal ar fi migrarea treptată către poziția pe o parte, dar schimbarea poziției de somn e lentă și nu se face prin decizie; se face punând obstacole fizice — o pernă lungă în față, de exemplu.

Realitatea e că majoritatea oamenilor se rotesc de mai multe ori pe noapte. În cazul ăsta, alege în funcție de poziția în care adormi și în care te trezești cel mai des, și acceptă un compromis pentru celelalte.

Materialele, tradus în consecințe practice

  • Puf și puf sintetic — moi, se modelează bine, dar se turtesc pe parcursul nopții. Bune pentru dormitul pe burtă sau pe spate, slabe pentru cei care dorm pe o parte. Cer scuturat zilnic.
  • Spumă cu memorie — susține constant și nu se turtește, dar reține căldura. Dacă transpiri noaptea sau dormi vara fără aer condiționat, poate deveni inconfortabilă. Variantele perforate sau cu gel reduc problema parțial.
  • Latex — ferm, elastic, respiră mai bine decât spuma, durează mult. E de obicei mai scump și mai greu.
  • Umplutură granulară (hrișcă, spumă tocată) — permite ajustarea înălțimii prin scoaterea sau adăugarea de conținut, ceea ce e un avantaj real. Sunt mai zgomotoase și mai grele.
  • Pernele cervicale cu formă predefinită — funcționează foarte bine pentru unii oameni și foarte prost pentru alții, în funcție de cât de aproape e forma standard de anatomia proprie. Merită doar cu posibilitate de retur.

Nu există un material superior în general. Există o combinație potrivită între înălțime, fermitate și poziția în care dormi, iar materialul e doar mijlocul prin care o obții.

Cum testezi: 10 secunde în magazin, două săptămâni acasă

În magazin, testul util nu e apăsarea cu palma. Întinde-te în poziția în care dormi de obicei și cere pe cineva să se uite din lateral: linia gât-coloană trebuie să pară dreaptă, nu frântă. Dacă nu poți face asta, pune-ți mâna sub gât cât stai întins acasă și estimează cât spațiu rămâne gol.

Acasă, regula e să nu tragi concluzii după o noapte. Primele două-trei nopți cu o pernă nouă sunt aproape întotdeauna ciudate, pentru că mușchii s-au obișnuit cu vechea poziție. Dă-i două săptămâni și urmărește un singur indicator: cum e gâtul în primele 30 de minute după trezire. Dacă după paisprezece nopți lucrurile nu s-au îmbunătățit, nu e perna potrivită — și merită să cumperi doar de unde poți returna.

Cât despre înlocuire: o pernă care nu își mai revine la formă după ce o strângi și o eliberezi, care are cute permanente sau miros persistent, și-a încheiat viața utilă. Pentru pernele obișnuite asta se întâmplă de regulă în câțiva ani, mai devreme decât cred majoritatea oamenilor.

Când perna e vinovată și când nu e

Perna e o explicație plauzibilă dacă: durerea apare la trezire și cedează în prima oră; a început după ce ai schimbat perna sau patul; e mai rea în diminețile de după nopțile petrecute în altă parte; se localizează într-o singură parte a gâtului.

Perna nu e explicația dacă: durerea e prezentă și seara, la fel de intensă; apare împreună cu amorțeli sau furnicături în braț; se însoțește de dureri de cap severe sau amețeli; sau dacă problema reală e că te trezești de mai multe ori pe noapte. În ultimul caz, cauza e de obicei în altă parte — de la lumină și temperatură, aspecte parcurse în ghidul despre pregătirea dormitorului pentru un somn mai odihnitor, până la respirație. Dacă sforăi puternic și te trezești cu senzația că nu ai aer, poziția capului e un detaliu secundar față de ce descrie articolul privind sforăitul care ascunde o problemă de respirație în somn, iar acolo evaluarea medicală e obligatorie.

Merită menționat și un factor pe care perna nu îl poate compensa: tensiunea acumulată în umeri și ceafă peste zi, mai ales la un birou. Câteva minute de întinderi înainte de culcare fac uneori mai mult decât o pernă nouă, iar textul despre întinderile de seară care ajută relaxarea înainte de somn conține variantele care se pot face în pat.

În practică, alegerea corectă durează sub un minut de gândire — știi pe ce parte dormi, știi cât de lat ai umărul, restul decurge de acolo. Ce durează e testarea, iar aici răbdarea de două săptămâni face diferența dintre o cumpărătură utilă și încă o pernă pusă în dulap. Dacă durerea de gât persistă mai mult de câteva săptămâni, se agravează sau vine cu simptome neurologice, discuția nu mai e despre pernă: un consult la medic sau la un kinetoterapeut e pasul corect.

Trimite mai departeFacebookWhatsAppX

Din arhivă